Imola este din generația de medici tineri, care și-a ales o specializare…mai aparte, ca să nu folosim sintagma „specializare de bărbați”: urologia. Acea ramură a medicinei care „se ocupă” de aparatul urinar și sistemul reproductiv masculin. Este una din foarte puținele femei din România care practică această ramură a medicinei. Cu toate astea, „dacă uneori mă simt ca oaia neagră sau copilul vitreg al familiei, printre atâția bărbați, n-are nicio legătură cu colegii mei. Este din cauza personalității mele, care mă face să fiu deloc maleabilă și să nu tolerez nimic dacă ceva nu-mi convine.”
Și-a dorit să fie medic de copil, când s-a îmbolnăvit, și vindecarea a întârziat mai mult decât s-a așteptat oricine. A absolvit Facultatea de Medicină a U.V.V.G. în 2013, a terminat specializarea urologie în 2018, iar teza de doctorat a susținut-o în anul 2019. Din anul 3 de medicină a știut că va merge pe acest drum. Încă este „nouă” în domeniu, dar arădenii o cunosc deja ca pe o profesionistă dedicată și reputația și-o construiește cu fiecare pacient vindecat.
Este asistent universitar la Facultatea de Medicină a U.V.V.G. Arad, unde predă fiziologia studenților din anul I. Pe lângă activitatea academică, practică medicina la o policlinică privată din Arad, unde a ajuns datorită dlui Dr. Moise Terfaloagă (specialist în urologie).
Am întrebat-o care sunt cele mai intense amintiri din studenție, iar răspunsul Imolei a fost unul la care nu ne-am așteptat. Ne gândeam la petreceri studențești, excursii prin țară, povești (care nu se pot spune) din laboratoarele de disecție sau orice altceva, dar ne-a arătat cât de mult și-a dorit să fie medic și munca depusă pentru a ajunge aici: „Cele mai intense amintiri le am de la congresele studențești. La „Zilele academice ale U.V.V.G.” am participat aproape în fiecare an cu câte o lucrare specială, sub îndrumarea profesorilor. Aceste experiențe m-au ajutat să mă obișnuiesc cu auditoriul, în timp ce vorbesc. Având experiența vorbitului în public mi-a fost mai ușor să întocmesc lucrarea de licență, iar mai apoi să scriu un articol științific”.
Are părul roșu, privirea pătrunzătoare, zâmbetul cald și vocea „de mamă”. Dar este și hotărâtă, determinată și focusată. Pe lângă toate acestea, este extrem de recunoscătoare pentru toate experiențele trăite : „În facultate n-am avut un profesor preferat. Am avut mai mulți îndrumători, care m-au marcat într-un fel sau altul. Am acumulat experiențe pozitive și mai puțin plăcute, dar toți și toate au contribuit la formarea mea, ca medic și ca om. Sper să nu uit niciodată aceste experiențe, să fiu înțeleaptă, să-i sfătuiesc corect pe cei care aleg să aibă încredere în mine ca medic.”
Cariera de succes a Imolei se clădește pas cu pas, cu fiecare pacient tratat, la fiecare oră cu studenții, prin fiecare workshop pe care-l organizează. Mesajul pe care-l are pentru studenți este simplu, puternic, sensibil și profund, așa cum este ea : ”Live, love, pray, do not harm!”, adică „trăiește, iubește, roagă-te, nu face rău”.